Facultatea de Educatie Fizica si Sport  

În anul 1960, în componenta Institutului Pedagogic apare facultatea cu obiectul de studiu educatia fizica. Primul an începe în conditii modeste, cu doar opt cadre didactice, care au ca plan de învatamânt o varianta comprimata la trei ani a Institutului de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti. Primele schimbari în bine apar în anul 1963, când Facultatii i se pune la dispozitie infrastructura necesara pentru desfasurarea activitatilor, de la sali de gimnastica si teren de tenis la teren de baschet bituminat si teren de fotbal, terenuri de handbal, laboratoare ori cabinete. Din acest moment, Facultatea întruneste conditiile necesare pentru a viza performanta, deja atinsa de multi dintre profesorii sai, fosti sportivi profesionisti, si de multi dintre studentii institutiei, ajunsi si ei în topul diverselor discipline sportive. Fie ca este vorba de selectii în Divizia A, fie în loturile nationale, rezultatele obtinute sunt remarcabile, ca de pilda dobândirea primului loc pentru aruncarea sulitei la Campionatele Europene sau titlul de campion mondial la tenis de masa pentru dublu femei.

În scurta vreme, numarul studentilor creste, în comparatie cu anul înfiintarii, în care s-au înscris 82; astfel, în 1963 intra în primul an 312 studenti si în perioada urmatoare tot mai multi tineri sunt admisi la Facultatea de Educatie Fizica si Sport. De altfel, Facultatea se organizeaza în doua catedre si functioneaza asa vreme de cinci ani, când se impune crearea celei de a treia. În paralel, creste si numarul dascalilor, astfel ca în 1968, în cadrul celor trei catedre nou înfiintate lucreaza 35 de cadre didactice. Amintim numele lui Martin Belba, Iuliu Ilca, Ion Ionescu, Tamara Bompa, Doina Marcus, Ladislau Bachner. Acestia, dar si alti colegi, carora nu le mai dam numele doar din considerente de spatiu, vor depune eforturi ca cercetarea si performanta sportiva si didactica sa formeze simbiotic, într-un demers constructiv si unitar. Sunt elaborate în consecinta cursuri pentru disciplinele fundamentale, astfel încât pâna în anul 1978 ajunsesera sa fie publicate 29 de cursuri universitare. Însa cercetarea nu s-a oprit în acest punct, ci a vizat o serie de probleme de profil prezentate la diverse congrese, de pilda Congresul Mondial de Educatie Fizica si Sport sau Simpozionul International de Sociologie Sportiva.

Parcursul Facultatii urma o directie cel putin multumitoare, însa situatia s-a schimbat în urma unor directive ale Ministerului de Învatamânt. Consecintele sunt serioase: activitatea Facultatii cunoaste un regres, resimtit si în cifra de scolarizare. În anul 1975, Facultatea intra într-un con de umbra, fiind transformata în sectie a Facultatii de Stiinte ale Naturii, iar în anul 1983 se va desfiinta cu totul. Pâna dupa revolutie vor mai activa doar patru cadre didactice – Cornel Balita,  Leo Herczeg, Emilia Sora si Maria Gonczi Raicu –, care se vor ocupa de educatia fizica a studentilor din celelalte facultati. Pâna la caderea regimului dictatorial, vestul tarii va fi privat pe nedrept de centrul institutional în jurul caruia s-a dezvoltat o buna parte din ceea ce reprezentase performanta sportiva a acestei regiuni.

În anul 1990, cei patru dascali ramasi în Universitate pun bazele reînfiintarii Facultatii de Educatie Fizica si Sport – pentru început, sub forma unei catedre în cadrul Facultatii de Litere, Filozofie si Istorie. Cinci ani mai târziu, catedra se afla într-n stadiu suficient de avansat pentru a se constitui ca facultate.  Din 1994, i se alatura o a doua specializare, Kinetoterapia, iar în anul 1999, valorificând potentialul sportiv si traditia din zona, se înfiinteaza Colegiul de Maiestrie Sportiva din Deva, colegiu cu specializarile Gimnastica si Atletism, care, din pacate, a functionat doar pâna în anul 2005.

Daca în momentul reînfiintarii s-au înscris doar 20 de studenti la Educatie Fizica si Sport,  anii urmatori ei devin tot mai numerosi – si de asemenea cadrele didactice. Facultatea noastra a avut norocul de a dispune de conditii materiale satisfacatoare, astfel ca echipei profesorale nu i-a mai ramas decât sa se îngrijeasca de elaborarea programei, de acreditarea Facultatii si alte preocupari institutionale.

În prezent, în cadrul institutiei îsi desfasoara activitatea 31 de cadre titulare; acestea au reusit sa dezvolte mai multe programe masterale atragatoare pentru studenti, lucru valabil si pentru studiile de licenta. Cele doua programe reusesc sa convinga peste 700 de studenti pe an. Cum era de asteptat, printre cei mai reprezentativi absolventi ai Facultatii se numara mai multi sportivi de performanta, care au reprezentat România la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale si Campionatele Europene si au obtinut medalii de aur, argint si bronz.

Fotografiile surprind sediul Facultatii si terenul din vecinatatea acesteia. În interioarele cladirii si pe terenurile anexe au muncit personalitati ca Simona Amânar, Lavinia Milosevici, Mihai Leu sau Luminita Dobrescu si, fara îndoiala, tot aici vom vedea alti studenti care prin performantele lor sportive vor contribui la prestigiul pe care deja ni l-am câstigat.

În functie de perioadele istorice pe care le-a traversat, Facultatea de Educatie Fizica si Sport a suferit numeroase transformari, iar evolutia sa a depins adesea de efortul sustinut al cadrelor didactice. La început conditiile au fost modeste, mai târziu a urmat impunerea unor reguli de educatie lipsite de sens, apoi au venit anii în care Facultatea a fost pur si simplu împiedicata sa functioneze, iar dupa schimbarea regimului – eforturile reorganizarii. Stabilitatea actuala a Facultatii de Educatie Fizica si Sport, conditiile materiale bune de care se bucura, dar mai ales performantele sportive pe care le-au atins studentii si absolventii sai reprezinta rasplata eforturilor depuse de-a lungul vremii.